Danubius Universitas

Resursa Umana Universitara

Marius Iulian Mocanu — 2023-10-31

Într-o lume aflată în continuă schimbare și evoluție, gestionarea eficientă a resurselor umane devine crucială pentru succesul organizațional. În acest context, filosofia resurselor umane se evidențiază ca un domeniu esențial al filosofiei organizaționale, axat pe înțelegerea profundă a interacțiunii dintre oameni și companii. Cu o perspectivă etică, socială și practică, această abordare își propune să construiască punți solide între angajați și organizații, asigurând o sinergie care să conducă către succesul durabil și dezvoltarea reciprocă.

Evenimente si Aniversari

Oana Pocovnicu — 2023-10-31

Numele meu este Dr. Steve O. Michael și am plăcerea să fiu Rector și CEO al Universității Danubius. Este cea mai mare bucurie pentru mine să urez bun venit tuturor studenților noi, precum și tuturor studenților care se întorc în noul an universitar care începe astăzi. Noilor noștri studenți, vă mulțumesc pentru că ați ales Universitatea Danubius ca loc pentru a vă desăvârși educația și studenților noștri care se întorc la studii, vă mulțumesc că v-ați întors pentru a finaliza călătoria pe care ați început-o cu noi.

Ziua Tatălui

Gheorghe Lates — 2023-10-31

Prin paralelism dai si ca reactie machistă 9 martie, s-a institutionalizat, în Occidentul catolic si protestant, evident secularizat, ca Ziua Tatălui, chiar cu mult înainte ca 8 martie să fie celebrată ca Ziua Mamei, prin extensie devenind si Ziua Femeii. Plasarea la început de primăvară a celor două zile tine cont de biologia reproductivă si de cultura războinică, prezentă din Antichitate încă în mentalul colectiv. Deloc întamplător denumirea lunii derivă din Marte, zeul războiului la vechii romani. Asa se face că obiceiu Mărtisorului s-a practicat si încă rezistă la agresiunea comercială în Nordul tării cu o evidentă tentă masculină. Talismanul cu snur rosu si alb se plasa de fete si femei pe căciulile flăcăilor si bărbatilor ce plecau la război cand se topeau zăpezile si se iveau ghioceii, iar dragobetii dădeau semne de neliniste. 8 Martie a apărut ca initiativă feministă, validată ulterior de institutii internationale. Pentru că validarea s-a raportat la o initiativă socialistă, pe fondul anticomunismului belicos, centrul de greutate al celebrării Zilei Mamei a rămas zona fostelor tării socialiste.

Zilele Orasului

Gheorghe Lates — 2023-10-31

Cetătenii urbei gălătene au fost surprinsi, si în acest an, de mutarea evenimentului numit „zilele orasului” din noiembrie în iunie, fără să li se ofere explicatii plauzibile, altele decat „hotărare a consiliului localˮ sau clima estivală mai favorabilă pentru spectacole. Zilele oraselor, comunelor si alte nenumărate zile dedicate cate unei profesii sunt, în cea mai mare parte a lor, inventii postdecembriste, de cele mai multe ori cu iz electoral. Dacă anul trecut aceste zile s-au derulat într-o atmosferă oarecum neutră anul acesta, preelectoral prin definitie, implicarea politicului nu poate fi ignorată. Cum în 2024 ne asteaptă patru randuri de alegeri, este evident că un eveniment de acest gen ar fi fost tardiv în noiembrie, dar pică tocmai bine în iunie. Pentru a masca interesul electoral, normal pană la un punct, s-a recurs la cuplarea evenimentului cu sărbătoarea de Rusalii, pentru a-i multumi oarecum pe credinciosii ortodocsi, votanti disciplinati si fideli unui partid. Cei care citesc aceste consideratii, altfel confortabile pentru decidentii politici, s-ar putea mira de argumentele noastre cu tentă culturală, de aceea ne simtim datori să argumentăm observatiile de mai sus.

Pasti sau Paste. Incursiunea sacramentală

Gheorghe Lates — 2023-10-31

Anul 2023 se arată generos cu vietuitorii spatiului european si nu numai. Calendarul ne-a blagoslăvit cu patru randuri de pasti, momentan fiind în plină derulare fenomenul pascal în condordantă sau dizarmonie cu vremea extrem de capricioasă. Ploi interminabile zăpezi troienite peste peste case si drumuri, inundatii si vijelii tulbură cate putin bucuria simplă a sărbătorilor de Prier. Dincolo de vicisitudinile meteorologice, omul credincios are sansa contemplării sacrului, ceea ce-l face să uite de răul abătut peste lume.

Buletin Informativ (2) aprilie (prier)

Gheorghe Lates — 2023-10-31

Primavara a intarziat anul acesta, capriciile vremii ne dau de furca, dar timpul curge inexorabil, indiferent fata de noi. Doua evenimente culturale (unul laic, celalalt si religios) ne atrag atentia, spre bucuria fiintei noastre profunde. Cel dintai e legat de mentalul colectiv al inceputului de luna, cand se practica pacaleala. Radacinile sunt adanci in timp si au in vedere timpul capricios, care te poate pacali si de regula chiar asa se si intampla. Omul traditional nu avea un calendar laic exact. Ritmul naturii si biologicul uman ii dadeau semnale de schimbare. Altfel zis, el urma un calendar cosmic, mai apropiat de cel firesc si nesupus orgoliilor teologice. Vechea disputa dintre calendarul iulian si cel gregorian nu s-a stins inca, incat crestinii ortodocsi si catolici au sarbatorile decalate, ceea ce complica sau da farmec existentei umane. 1 aprilie e un ritual de trecere pe care comunitatile crestine il marcheaza diferit, uneori la nivel individual sau de grup, alteori prin evenimente de anvergura. Un 1 aprilie ne-a surprins in Odesa, cea de dinainte de razboi. Strazile principale ale urbei devin atunci pietonale si sunt luate in stapanire de grupuri vesele care le parcurg cu cantece acompaniate cu instrumente muzicale si se indreapta ca niste fluvii umane spre faleza marii, spre scarile monumentale ce coboara in vechiul port, petrecerea continuand pana tarziu in noapte.

Trăncănitori si cuvantători

Gheorghe Lates — 2023-10-31

A trecut mai bine de un secol si jumătate de cand Titu Maiorescu si-a surprins contemporanii cu un studiu de patologie publică, intitulat Oratori, retori si limbuti. Era parte a strategiei programului junimist de critică aplicată, intitulat Sinteza generală în atac, a cărui finalitate era lansarea „directiei noi” în cultura romană. Odată cu mutarea capitalei la Bucuresti, Iasii păreau condamnati la o existentă prăfuită, nostalgică sau revansardă, de aceea tinerii fondatori ai societătii literare, desi nu erau literati, si-au propus ca obiectiv transformarea targului provincial în capitală culturală a întregului spatiu romanesc. Pentru că aura literară să fie activă l-au ales pe Vasile Alecsandri presedinte de onoare al societătii si l-au venerat în mod repetat si în mai multe feluri. Era însă prea putin pentru ambitii atat de mari si de aceea junimistii au căutat si în cele din urmă au găsit scriitorii de care aveau nevoie: Mihai Eminescu, I.L. Caragiale, Ioan Slavici si Ion Creangă. Pe langă acestia, nucleul dur al noii directii literare, activau si zelatori mai mărunti de care societatea avea nevoie ca să-si dovedească vitalitatea si coerenta pragmatică.

Cultul Eroilor si Inaltarea

Gheorghe Lates — 2023-10-31

În fiecare an, la o dată variabilă, Biserica celebrează si sărbătoreste Înăltarea la/in/spre cu a Mantuitorului (anul acesta pe 25 mai). Societatea laică sau pseudocrestina isi omagiază eroii prin depuneri de coroane de către autoritati si afisari solemne ale politicienilor și militarilor. Cuplarea celor doua evenimente nu e intamplătoare, evenimentul public fiind înnobilat prin actul religios, mult mai semnificativ decat cel dintai.

Paradoxele Puterii

Gheorghe Lates — 2023-10-31

Orice vorbitor de limbă romană are în bagajul său lingvistic o explicatia cuvantului putere, cu care operează în functie de nivelul instructiei sau de profesia pe care o practică. Nu vom inventaria toate ipostazele posibile ale acestuia, ci ne vom opri la cateva domenii din zona culturii academice. Simpla consultare a DEX-ului ne pune în fata unei varietăti de acceptii; sinonimice, expresii, sintagme, ceea ce indică apartenenta cuvantului la fondul principal lexical, de aici si varietatea de acceptii ale acestuia.

Enciclopedii si Enciclopedisme

Gheorghe Lates — 2023-10-31

O aparitie recentă a istoricului gălătean, Gheorghe Felea, sub egida Centrului Cultural „Dunărea de Jos”, care girează si o editură, ne pune în fata unui eveniment ce merită atentie si chiar comentarii de evaluare a unui efort de decenii al autorului voluminosului inventar de informatii si comentarii erudite. De ani buni Domnia Sa adună cu osardie tot ceea ce e legat de Galati si Dunăre, experientele si experimentele prin care a trecut permitandu-i să se aseze cu inerentul curaj la pupitrul savantului al cărui cuvant rostit si scris nu poate fi ignorat. După cele două volume erudite ale istoricului Paul Păltanca (Istoria Galatilor de la origini pană la 1918), ultimele două volume ale istoricului prestigios si prodigios Gheorghe Felea (Ithaca danubiană si Enciclopediile Dunării si ale Galatilor) vin să completeze si să nuanteze chiar efortul predecesorului, cu atat mai mult cu cat ceilalti istorici ai urbei se feresc de astfel de constructii solicitante intelectual, desi sunt constienti că umanitatea urbei are nevoie de astfel de edificări. Stimulent ar trebui să le fie istoricilor urbei concurenta Brăilei, mult mai aplicată si eficientă ca prezentă editorială si chiar culturală în zona ei de proximitate. Din păcate, lucrurile stau diferit, doar istoria bisericească mai are zvacniri periodice si marchează prin efort erudit edificiul cultural al orasului de la Dunăre. Toată această precaritate informativă si culturală e cea care răneste orgoliul condeierilor gălătenii, stimulati oarecum de avantul scriitoricesc al brăilenilor, mult mai prezenti în spatiul public local si national. Om al bibliotecii si al arhivelor, Gheorghe Felea e stăpanul absolut al unei biblioteci atotcuprinzătoare si al unei pasionalităti istorice, neostoită de vicisitudinile istoriei. De decenii bune adună informatii din toate sursele posibile, cu gandul nobil de a le da o utilitate pentru contemporani si urmasi. Istoricul dictaturilor romanesti s-a metamorfozat într-unul al urbei natale si, prin extensie, a Dunării care-i curge pe sub fereastră si cu care schimbă saluturi în fiecare dimineată. În consecintă, tot ce a adunat într-o viată ia acum forma unor cărti monumentale ca format si impresionante prin eruditie si dreaptă cumpănire vizavi de ceea ce înseamnă aportul aluvionar al timpului, asezat peste mai vechile surse.

Condeierul Benone Pusca

Gheorghe Lates — 2023-10-31

La un an de la învesnicirea crestinului ortodox Benone Puscă, la solicitarea diligentă a departamentului PR, ne-am gandit la un mod de a-i celebra amintirea care să iasă cumva din randuiala bisericească si din encomiastica de circumstantă. În consecintă, am ales o ipostază mai putin accesibilă colegilor de alte specialităti, dar extrem de dragă pe parcursul vietii pămantesti a defunctului: activitatea de scriitor concretizată în nenumărate volume memorialistice si în alte texte cu profil literar mai accentuat. Am fost martor din umbră al elaborării acestora si le-am pregătit pentru tipar sub egida Editurii Universitare Danubius. Altfel zis, am fost unul dintre primii cititori ai acestora, situatie predilectă pentru mine, pentru că am palpat la cald materialul iesit direct din condeiul autorului. Ne-am bucurat cand le-am văzut în forma volumen si i-am dedicat sedinte speciale în cadrul Salonului Academic Cultural, institutie initiată special pentru a promova initiative culturale de tinută. Pe langă cărtile aduse spre bucuria participantilor, spectacolul oferit de autorul acestora ne-a încălzit de fiecare dată inimile si ne-a apropiat si mai mult de omul plin de energie si inventivitate, aceasta chiar în ciuda suferintei din ultimii ani, care i-a înnegurat existenta, dar nu si energia creatoare.