Daniela POHRIB1
Rezumat: Colectarea creanțelor fiscale datorate bugetelor locale reprezintă o prioritate în cadrul execuției bugetare, care constă în realizarea veniturilor în termenul și cuantumul stabilit și efectuarea cheltuielilor conform destinației prevăzute. Realizarea veniturilor în cuantumul prevăzut reprezintă un imperativ legal, fiind de interes în cadrul execuției bugetare, pe langă necesitatea atingerii nivelului programat, și realizarea de venituri superioare celor stabilite. În același timp, efectuarea cheltuielilor conform destinației prevăzute și aprobate în bugetul general consolidat reprezintă o obligație legală. Ambele etape sunt crucial importante deoarece numai transpunerea lor concomitent în practică este de natură a asigura finanțarea activităților și buna funcționare a instituțiilor publice și evitarea situației de criză financiară sau insolvență.
Cuvinte-cheie: creanțe fiscale; buget local; execuție bugetară
1 Cadrul Legislativ de Colectare a Creanțelor Fiscale si Posibilități de Îmbunătățire
Bugetul general consolidat cuprinde ansamblul bugetelor, componente ale sistemului bugetar, agregate si consolidate pentru a forma un întreg si anume:
a) bugetul de stat;
b) bugetul asigurarilor sociale de stat;
c) bugetele fondurilor speciale;
d) bugetul trezoreriei statului;
e) bugetele institutiilor publice autonome;
f) bugetele institutiilor publice, finantate integral sau partial din bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat si bugetele fondurilor speciale;
g) bugetele institutiilor publice finantate integral din venituri proprii;
h) bugetul fondurilor provenite din credite externe, contractate sau garantate de stat si ale caror rambursare, dobânzi si alte costuri se asigura din fonduri publice;
i) bugetul fondurilor externe nerambursabile.
Colectarea creantelor fiscale
Colectarea consta în exercitarea actiunilor care au ca scop stingerea creantelor fiscale. Colectarea creantelor fiscale se face în temeiul unui titlu de creanta sau al unui titlu executoriu, dupa caz.
Titlul de creanta este actul prin care se stabileste si se individualizeaza creanta fiscala, întocmit de organele competente sau de persoanele îndreptatite, potrivit legii.
Asemenea titluri pot fi:
a) decizia de impunere emisa de organele competente, potrivit legii;
b) declaratia fiscala, angajamentul de plata sau documentul întocmit de platitor prin care acesta declara obligatiile fiscale, în cazul în care acestea se stabilesc de catre platitor, potrivit legii;
c) decizia prin care se stabileste si se individualizeaza suma de plata, pentru creantele fiscale accesorii, reprezentând dobânzi si penalitati de întârziere, stabilite de organele competente;
d) declaratia vamala pentru obligatiile de plata în vama;
e) documentul prin care se stabileste si se individualizeaza datoria vamala, inclusiv accesorii, potrivit legii;
f) procesul-verbal de constatare si sanctionare a contraventiei, întocmit de organul prevazut de lege, pentru obligatiile privind plata amenzilor contraventionale;
g) ordonanta procurorului, încheierea sau dispozitivul hotarârii instantei judecatoresti ori un extras certificat întocmit în baza acestor acte în cazul amenzilor, al cheltuielilor judiciare si al altor creante fiscale stabilite, potrivit legii, de procuror sau de instanta judecatoreasca.
Termenele de plata
Creantele fiscale sunt scadente la expirarea termenelor prevazute de Codul fiscal sau de alte legi care le reglementeaza.
Pentru diferentele de obligatii fiscale principale si pentru obligatiile fiscale accesorii, stabilite potrivit legii, termenul de plata se stabileste în functie de data comunicarii acestora, astfel:
a) daca data comunicarii este cuprinsa în intervalul 1 - 15 din luna, termenul de plata este pâna la data de 5 a lunii urmatoare;
b) daca data comunicarii este cuprinsa în intervalul 16 - 31 din luna, termenul de plata este pâna la data de 20 a lunii urmatoare.
Pentru obligatiile fiscale esalonate sau amânate la plata, precum si pentru accesoriile acestora termenul de plata se stabileste prin documentul prin care se acorda înlesnirea respectiva.
Pentru creantele fiscale, administrate de Ministerul Finantelor Publice, care nu au prevazute termene de plata, acestea vor fi stabilite prin ordin al ministrului finantelor publice.
Pentru creantele fiscale ale bugetelor locale care nu au prevazute termene de plata, acestea se stabilesc prin ordin comun al ministrului administratiei si internelor si al ministrului finantelor publice.
Contributiile sociale administrate de Ministerul Finantelor Publice, dupa calcularea si retinerea acestora conform reglementarilor legale în materie, se vireaza pâna la data de 25 a lunii urmatoare celei pentru care se efectueaza plata drepturilor salariale.
2 Rolul si Locul Creanțelor Fiscale in Cadrul Bunei Funcționări a Statului
Colectarea creanțelor fiscale datorate bugetelor locale reprezintă o prioritate în cadrul execuției bugetare, care constă în realizarea veniturilor în termenul și cuantumul stabilit și efectuarea cheltuielilor conform destinației prevăzute.
Realizarea veniturilor în cuantumul prevăzut reprezintă un imperativ legal, fiind de interes în cadrul execuției bugetare, pe langă necesitatea atingerii nivelului programat, și realizarea de venituri superioare celor stabilite. În același timp, efectuarea cheltuielilor conform destinației prevăzute și aprobate în bugetul general consolidat reprezintă o obligație legală.
Ambele etape sunt crucial importante deoarece numai transpunerea lor concomitent în practică este de natură a asigura finanțarea activităților și buna funcționare a instituțiilor publice și evitarea situației de criză financiară sau insolvență.
Sporirea eficienței activității de recuperare a creanțelor ficale datorate bugetelor locale este necesară, având importanță deosebită în cofinanțarea proiectelor prioritare, menite să asigure dezvoltarea echilibrată a României.
Ministerul de Finanțe prin structurile sale specializate organizează și derulează la nivel național activități continue și susținute pentru a asigura minimul necesar la nivel de colectare a creanțelor bugetare. Presiunea cheltuielilor bugetare avand o curbă ascendentă, iar cuantumul sumelor necesare pentru buna funcționare a statului necunoscând curbe descendente de dezvoltare face ca Ministerul de Finanțe să caute constant noi surse venituri pentru echilibrarea bugetului de stat și, în același timp, să producă cadrul metotologic și legal pentru asigurarea colectării.
Cu toate acestea, există actori – instituții publice locale – care nu numai că nu înțeleg importanța covârșitoare a colectării la timp și în cuantumul stabilit a creanțelor bugetare, ci chiar organizează și derulează constant și în mod continuu activități de natură a stopa sau îngreuna activitatea de colectare a creanțelor fiscale indiferent de natura lor – impozite, taxe, amenzi, etc.
Consecințele sunt grave și foarte grave:
necolectarea la bugetul de stat a sumelor datorate;
crearea condițiilor propice sfidării prevederilor legale, diminuarea autorității statului prin efectul percepției publice a lipsei de efecte a sancțiunilor dispuse cu titlu de amenzi (lipsa repercursinilor - pedepsei - pentru fapta antisocială sâvârșită);
reducerea semnificativă a conformării voluntare datorită pasivității organelor fiscale de la nivel local;
în absența aplicării măsurilor legale, inclusiv a celor de sancționare cu efect coercitiv și în condițiile instigării la nerespectarea prevederilor legale, contribuabilii – persoane fizice și juridice – impreună cu reprezentanții instituțiilor publice implicate aduc atingere siguranței cetățenilor români și cumulat securității statului.
Urmare demersurilor unității noastre am identificat astfel de comportamente la nivelul UAT cu rang de comună, fiind posibilă indentificarea și la nivel de UAT cu rang superior (aspecte prevăzute în Strategia de securitate nationala a României - unde reactiile ineficiente ale institutiilor statului în fața acutizării fenomenelor de criminalitate economică și accentuarea corupției au fost identificate drept vulnerabilități în situația internă a țării, cu impact asupra securității naționale. De asemenea fraude în evidențierea și colectarea taxelor și impozitelor la buget, acordarea de reeșalonari la plata obligațiilor față de stat fără garanții și fără control au fost precizate ca fiind riscuri economice de natură a afecta securitatea națională).
Procesul de globalizare și interdependența tot mai puternică dintre economiile statelor lumii au dus la apariția unor noi amenințări la adresa securității naționale precum și la noi modalități de acțiune ale unor amenințări vechi.
Instituțiile statului competente sunt implicate constant în activități vizând cunoașterea, prevenirea, combaterea și/sau limitarea efectelor negative a tuturor amenințărilor la adresa securității naționale și, implicit, la adresa siguranței cetățenilor - fie ea economică, politică, sau de altă natură.
Un accent deosebit se pune pe amenințările provenite din spațiul extern, cu pierderea din vedere a importanței covârșitoare a cunoașterii amenițărilor de sorginte internă.
Există chiar riscul plafonării și șablonizării demersurilor de cunoaștere, prevenire și contracarare a amenințărilor interne în condițiile în care se pune accent pe cele externe, iar cele interne pot suferi mutații cameleonice de natură a trece de filtrul organelor statului cu competențe în materie sau sunt de natură a crea situații în care modul de manifestare în timp și spațiu să implice nevoia contracarării sinergice, solidare și concomitente din partea mai multor instituții ale statului, iar în condițiile în care există posibilitatea că aceste instituții ale statului să coopereze doar formal, limitat și astfel ineficient, sunt create premisele atingerii de vârfuri de situații potențial periculoase la adresa securității naționale.
Dintre multiplele tipuri de amenințări asimetrice un impact puternic asupra economiei unui stat, comparativ cu resursele utilizate pentru planificarea și executarea atacului, sunt cele asociate necolectării sumelor la bugetul de stat consolidat sau la bugetele locale.
Cu toate că principalii factori de risc la adresa securității economice au fost identificați și exhaustiv analizați putând fi lesne la ora actuală enumerați:
dezvoltarea economiei subterane;
persistenta problemelor de natură economică, financiară și socială, generate de prelungirea tranziției și întârzierea reformelor structurale;
accentuarea fenomenelor de corupție și de administrare deficitară a resurselor publice, mai ales la nivel local;
reacțiile uneori ineficiente ale institutiilor statului în fața acutizării fenomenelor de criminalitate economică și de perturbare a ordinii publice și sigurantei cetațeanului;
menținerea unor surse și cauze de potențiale conflicte sociale punctuale, cu efecte asupra diminuării sau întreruperii proceselor și activităților economice;
nerespectarea normelor ecologice în funcționarea unor obiective industriale;
posibilitatea producerii unor dezastre ecologice, catastrofe naturale și procese de degradare a mediului;
scaderea nivelului de încredere a cetațenilor în institutiile statului, ca urmare a indolenței și birocrației excesive din administrație;
menținerea la un nivel scazut a infrastructurii informaționale și întârzieri în dezvoltarea acesteia la standardele impuse de dinamica globalizării;
emigrarea specialistilor din diferite domenii de vârf, fenomen ce afectează potențialul de dezvoltare al societății,
este lăsat la o parte si, de cele mai multe ori ignorat, efectul sinergic rezultat din combinarea câtorva dintre acești factori de risc la nivel local.
La nivelul unităților administrativ teritoriale administrarea deficitară a resurselor publice, combinată cu birocrația excesivă, cu lipsa resurselor financiare, în condițiile în care sunt resimțite acut lipsa profesioniștilor pregătiți să facă față complexității legislației fiscale și menținerea la un nivel scăzut a infrastructurii informaționale generează fenomene economico-sociale complexe și de maximă importanță - care prin efecte distructive în plan social sunt asimilate amenințărilor hibride la adresa siguranței naționale.
Dacă în cazul evaziunii fiscale actorii sunt de cele mai multe ori din mediul privat, în cazul refuzului colectării sumelor la bugetul de stat sau la bugetele locale factorii activi sunt în funcționarii publici reprezentații ai statului.
În functie de locul de manifestare, intensitate, metodele folosite frauda poate îmbrăca anumite forme precum: evaziunea fiscală, contrabanda, înșelăciunea, dar și forme nesesizabile sau speculative, interpretări particulare ale unor prevederi legale în scopul sustragerii sau evițării impozitării sau pur și simplu refuzul organului statului abilitat să funcționeze legal – aspecte de natură să scape complet tentativelor de evaluare și cuantificare prin prisma faptului că nu se realizează în antiteză vădită cu legislația.
Creantele fiscale reprezinta drepturile patrimoniale ce rezula din raporturile de drept material fiscal constand in
- creante fiscale principale: dreptul la perceperea impozitelor, taxelor, contributiilor si a altor sume care constituie venituri ale bugetului general consolidat, dreptul la rambursarea TVA, dreptul la restituirea impozitelor, taxelor, contributiilor si a altor sume care constituie venituri ale bugetului general consolidat;
- creante fiscale accesorii: dreptul la perceperea dobanzilor si penalitatilor de intarziere.
Obligatiile de plata datorate de debitori, atat cele principale, cat si cele accesorii acestora, cum sunt dobanzile, penalitatile de intarziere si penalitatile, se calculeaza si se platesc in lei.
Creantele bugetare se sting prin plata, compensare, executare silita, prescriptie, precum si prin alte modalitati prevazute de prezenta ordonanta.
Condor, I. (2006). Dreptul Finantelor Publice. Bucuresti: Editura Fundatiei Romania de Maine.
Bisa, C.; Costea, I.; Capota, M. & Dancau, B. (2005). Utilizarea paradisurilor fiscale intre evaziunea fiscala legala si frauda fiscala. Bucuresti: BMT Publishing House.
Onet, Cristina (2005). Dreptul Finantelor Publice, Partea Generala. Bucuresti: Lumina Lex.
Saguna, Dan (2001). Tratat de drept financiar si fiscal. Bucuresti: All Beck.
Douat, Et. (2009). Finances Publiques. Finances Communautaires, Nationales, Sociales et Locales, Paris: Ed. Presses Univeritaires de France.
Gavrilas, Gheorghe (2004). Finante Publice. Tg. Mures: Universitatea „Petru Maior”.
Filip, Gh. & Gliga, Ioan (1992). Dreptul finantelor Publice. Bucuresti: Ed. Didactica si Pedagogica.
***(2002). Finante Publice. Iasi: Editura Junimea.
*** Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal.
*** Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală.
1 Masterand la Gestiunea Financiară a Afacerilor din Spațiul European, Facultatea de Științe Economice, Universitatea Danubius Galați, Conducător științific: Conf.univ.dr.Florian Nuță, Autor corespondent: danielapohrib@yahoo.com.