The Formation of Ecological Conscience as A Human and Pedagogical Problem

Authors

  • Snejana Cojocari-Luchian B. P. Hasdeu State University of Cahul

Keywords:

Ecological activity; adaptable (flexible); surrounding; harmonious; ecological cycle

Abstract

The world origin is organic bind to human origin. Nowadays the most advanced level of relation with nature is given by unitary and oneself nature understanding as basis element of these, the phenomenon defined by the term ecological conscience. But these isn’t proper than a little number of people. The relation human-nature has made up from the ancient times, which has been modifying always during the life, the man becoming final element of world and nature. The first people had been leaved in a perfect harmony with nature, being in the same time organic and integral part of these. The relation has modified during the history, from modification of ecological conscience the man has gone through the way of his consciousness as a nature object to his education as a muster of these, he succeeding to use it as a thing of material property, pretending to dominate it absolutely. The relation human-nature has unbalanced, its recovery being possible with changing of mentality by “isn’t mine, don’t care”, from ecological conscience formality, as a condition sine qua non of modern world. In this case, ecological education, it regains the main role, as the educational practice’s domain and science of education; it should integrate the all appeared factors and condition of ecological conscience.

References

Allport, G.,W., Structura şi dezvoltarea personalităţii. Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 1991

Arhip, A., Papuc, L., Noile educaţii – imperative ale lumii contemporane. Chişinău, Tipografia centrală, 1996

Belotcaci, A., O lecţie de ecologie pentru un viitor ecologic // Didactica Pro, nr.6 (22), decembrie, 2003

Blaga, L., Trilogia culturii. Bucureşti, Editura pentru Literatură Universală, 1969

Bumbu, Ia., Bumbu, I., Roşcovan, D., Educaţia ecologică a populaţiei din Republica Moldova. Partea II Chişinău. Universitatea de Stat din Moldova, 1995

Buzinschi, E., Formarea culturii ecologice la copii de vârstă preşcolară mare. Teză de doctor în ştiinţe pedagogice / Universitatea Pedagogică de Stat „I. Creangă”, Chişinău, 2002

Cerbuşcă, P., Cultura ecologică şi participarea civică // Didactica Pro, nr.6 (22) decembrie, 2003

Cristea, S., Educaţia ecologică // Didactica Pro, nr. 6 (22) decembrie, 2003

Drăgăcescu, D., Ontologia umană. Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987

Drăgănescu, M., Conştiinţa, frontieră a ştiinţei, frontieră a omenirii // Revista de filosofie, nr.1-2, 2000

Melnic, B., Omul. Geneza existenţei umane. Chişinău, Universitatea de Stat din Moldova, 1998

Mohan, A., Ecologie şi protecţia mediului. Bucureşti, Editura Stoiu, 1993

Momanu, M., Introducere în teoria educaţiei. Iaşi, Editura Polirom, 2002

Monteil, J.,M., Educaţia şi formare. Iaşi, Editura Polirom, 1997

Niculescu, B., Transdisciplinaritatea. Iaşi, Editura Polirom, 1999

Noica, C., Cuvânt împreună despre rostirea românească. Bucureşti, Editura Humanitas, 1996

Ouspensky, D., Psihologia evoluţiei posibile a omului. Bucureşti, Prior Pages, 1998

Pâslaru, Vl., Principiul pozitiv al educaţiei. Chişinău, Editura Civitas, 2003

Perju, T., Birică, Ş., Legislaţia fitosanitară şi de mediu. Cluj-Napoca, Editura Academic Pres, 2006

Pora, E., Omul şi natura. Cluj – Napoca, Editura Dacia, 1975

Sadgrove, K., Ghidul ecologic al managerilor. Bucureşti: Editura Tehnică, 1998

Sima, Cr., Petraru, S., Militaru, C., Ecologie şi protecţia mediului înconjurător. Universitatea „Constantin Brâncoveanu”, Editura Independenţa Economică, 2000

Stancovici, V., Filosofia integrării. Bucureşti, Editura Politică, 1980

Vrednic, N., Formarea conştiinţei ecologice – imperativ al timpului // Didactica Pro, nr.6 (22) decembrie, 2003

Палинчак, Ф., Платонов, Г., Экологические отношения, сознание, деятелъностъ // Вестн. Моск. Ун – та, Философия, сер. 7, nr.4, 1987

Downloads

Published

2023-01-10

Issue

Section

Local Communities-Diachrony and Synchrony